ASPECTE ALE EVALUĂRII EXPONATELOR DE FILATELIE TEMATICĂ ^*)

Dr. ing. Giancarlo MOROLLI, Prof. Dr. Damian LAGE

Introducere

Evaluarea exponatelor de filatelie tematică necesită trei nivele de capacităţi:

Primul nivel: Cunoaşterea şi înţelegerea criteriilor de evaluare

Al doilea nivel: Evaluarea unui exponat cu corelaţie cu aceste criterii necesită o cunoaştere largă a domeniilor tematice / cunoştinţe filatelice

Al treilea nivel: Acordarea de puncte într-o manieră consistentă presupune o înţelegere a ceea ce înseamnă o scară adecvată

În timp ce primul nivel se învaţă la seminare, al doilea este criteriul de selectare a asistenţilor de juriu ce devin membrii de juriu prin propriul succes in expoziţii. Foarte puţin s-a făcut pentru a dezvolta o schemă de cum să se dea puncte într-o manieră fairplay, balansată şi consistentă în timp.

Conceptul „nivel de începător”

Nivelul mediu de punctaj al exponatelor tematice la expoziţiile FIP este de 80.5 puncte per exponat. Acesta este standardul necesar pentru o medalie de vermeil. Deci, 80% din maxim poate fi considerat de o calitate nu prea rea, dar nimic ieşit din comun pentru fiecare criteriu.

Se sugerează să se înceapă evaluarea cu acest 80%. Se vor acorda mai puţin de 80% dacă echipa de jurizare detectează erori sau elemente care trebuiesc îmbunătăţite. Mai mult de 80% se vor acorda dacă echipa de jurizare detectează aspecte deadreptul pozitive.

O asemenea abordare ar face discuţia mult mai uşoară (cine vrea să acorde mai multe puncte sau mai puţine de 80% trebuie să argumenteze pentru ele) şi ar ajuta pentru consistenţa în acordarea punctelor pe un singur criteriu. Această abordare poate fi uşor implementată pentru criteriile plan, dezvoltare, cunoştinţe tematice şi cunoştinţe filatelice, deoarece SREV listează aspectele de natură negativă (pentru care este esenţială lipsa de greşeli) sau pozitive (prezenţa este opţională, dar când este aceasta este apreciată şi compesată pozitiv). Prezentarea poate fi jurizată după schema lui 80%. Criteriile de inovaţie, condiţii şi raritate sunt interpretate un pic mai complex.

Plan

Aspecte, care sunt cerute pentru a obţine 12 din cele 15 puncte:

· Consistenţa dintre titlu şi plan

· Prezenţa unei pagini de plan

· Prezenţa unui plan adecvat

· Acoperirea tuturor aspectelor majore necesare pentru dezvoltarea unei teme

Aspecte, care oferă puncte suplimentare:

· Structură corectă, logică, balansată (modul în care „povestea“ este spusă în opoziţie cu o listă a aspectelor ce sunt tratate)

Dezvoltarea

Aspecte, care trebuie să puncteze pentru 12 din cele 15 puncte:

· Asamblarea corectă şi poziţionarea pieselor în conformitate cu planul

· Realizarea conexiunilor dintre piesele expuse şi textuzl tematic

· Elaborarea tuturor aspectelor planului

____________

^*) Prezentul articol reprezintă traducerea comunicării prezentată de autori la seminarul organizat pentru membrii de juriu la Singapore, 31 august 2004. Dl. Giancarlo MOROLLI a fost preşedintele Comisiei de Filatelie Tematică a FIP, iar Dl. Damian LAGE este actualul preşedinte al Comisiei FIP de Filatelie Tematică.

Aspecte, care oferă puncte suplimentare:

· Detaliere prin conexiuni, referinţe, ramificaţii, cauze şi efecte

· Balans, prin atribuirea fiecărui punct tematic important corespunzător temei expuse

Cunoştinţe tematice

Aspecte, care sunt cerute pentru a obţine 12 din cele 15 puncte:

· Oportunitate, conciziune, corectitudinea textului tematic

· Folosirea corectă a materialului tematic

Aspecte, care oferă puncte suplimentare:

· Prezenţa unor elemente tematice noi pentru tema abordată

· Folosirea de material tematic pentru care calificarea tematică nu este evidentă ci trebuie descoperită de expozant

Cunoştinţe filatelice

Aspecte, care sunt cerute pentru a obţine 12 din cele 15 puncte:

· Încuviinţarea totală a regulilor filatelice poştale

· Folosirea adecvată şi corectitudinea textului filatelic, atunci când este necesar

· Varietatea materialului poştal filatelic utilizat

Aspecte, care oferă puncte suplimentare:

· Prezenţa cât mai extinsă a materialului filatelic poştal

· Prezenţa de studii filatelice şi materiale filatelice importante

Inovaţie

Se sugerează un sistem de acordarea punctelor descris în detaliu într-un articol de către Joachim MASS. Totuşi menţionăm că inovaţia este demonstrată prin elaborarea personală a temei, care transformă un exponat dintr-o listă de subiecte clasificate într-o poveste „originală”, caracterizată prin:

· Introducerea de subiecte noi

· Noi modalităţi de abordare a temei

· Aspecte noi în tratarea temei

· Utilizarea de noi materiale tematice

· Particularizarea planului şi a dezvoltării luând în considerare elementele expuse mai sus

Condiţie

Pentru criteriul de condiţie şi raritate, SREV referitor la exponatele de filatelie tematică apelează direct la prevederile GREV. Aceasta înseamnă că aceste două criterii sunt tratate la fel în toate clasele expoziţionale: un material filatelic este de aceiaşi condiţie şi raritate indiferent de clasa expoziţională în care este prezentat.

Criteriul „condiţie” nu trebuie să fie văzut independent de criteriul de „raritate”: materialele obişnuite care sunt prezentate într-o expoziţie trebuie să fie de calitatea cea mai bună. Totuşi materialele de o raritate excepţională pot fi de o condiţie mai puţin bună deoarece sunt mai greu de găsit pe piaţă. Este important să fie înţeles că jurizarea criteriului „condiţie” trebuie corelată cu posibilitatea de corelare a rarităţii materialului cu posibilitatea de a expune cea mai bună condiţie.

· Dacă se expune numai material obişnuit şi modern, se acordă maximum 5 puncte, dacă toate materialele sunt de cea mai bună condiţie

· Dacă nu expune material rar, se acordă un maximum de 8 puncte, dacă în afara materialului obişnuit şi modern se expun şi materiale necomune şi mai neobişnuite care se află în cea mai bună condiţie posibilă

· Mai mult de 8 puncte se acordă dacă exponatul conţine materiale rare (”rarităţi la vârf”) care se află în cea mai bună condiţie (10 puncte) sau într-o condiţie peste medie (9 puncte). Condiţia esenţială pentru a obţine mai mult de 8 puncte este ca toate materialele comune, necomune sau rare să se afle în cea mai bună condiţie posibilă.

Raritate

8 puncte numai pentru materiale comune

9 / 10 puncte cel puţin 2 materiale necomune sau mai greu de găsit pe panou

11 / 12 puncte materiale necomune sau mai greu de găsit prin tot exponatul

13 puncte materiale necomune sau mai greu de găsit prin tot exponatul plus câteva piese rare

14 / 15 puncte materiale necomune sau mai greu de găsit prin tot exponatul plus piese rare pe panou

16 puncte piese neobişnuite şi rare prin tot exponatul dar nu „rarităţi de vârf”

17 puncte piese neobişnuite şi rare prin tot exponatul plus câteva „rarităţi la vârf”

18 puncte piese neobişnuite şi rare prin tot exponatul plus una - două „rarităţi la vârf” pe panou

19 puncte piese neobişnuite şi rare prin tot exponatul plus mai multe „rarităţi la vârf” pe panou

20 puncte piese rare şi „rarităţi la vârf” prin tot exponatul

Definiţii:

„rarităţi la vârf” - piese filatelice de mare importanţă (din punctul de vedere al filateliei tradiţionale sau istoriei poştale), sau

- piese filatelice de ceva importanţă filatelică cu mai puţin de 5 piese cunoscute

„rare” - timbre sau plicuri cu mai puţin de 20 piese cunoscute

- întreguri poştale, carnete, plicuri cu nu mai mult de câteva duzini cunoscute

- probe şi eseuri importante

- varietăţi majore

Prezentare

5 puncte mult deasupra mediei

4 puncte în jurul mediei de prezentare

3 sau 2 puncte mult sub medie sau urâtă

Conceptul „importanţei” în filatelia tematică

Filatelia tematică işi are tradiţia de a folosi informaţia tematică ce derivă din elementele poştale ale exponatelor filatelice. Astfel, cele non-filatelice sunt clar de ne colecţionat, iar elementele exponatelor filatelice care sunt adăugate ulterior (cele ce nu au un caracter poştal) nu trebuie folosite ca o informaţie ce să ajute in legatură cu filatelia tematică. Piesele filatelice non-poştale şi elementele non-poştale nu au importanţă în filatelia tematică (ele ar trebui sa fie ignorate atunci când se judecă raritatea), chiar dacă pot exista anumite exemple (excepţionale) în care folosirea lor este absolut necesară din motive tematice şi astfel pot fi tolerate de către juriu (au un aspect important dar nu există material poştal care să ateste).

Exista o scară de nuanţe de „gri“ care se află între piesele cu un clar caracter poştal si cele cu un clar caracter non-poştal, aşa numitul material „borderline“. Se acceptă materiale „borderline“ dacă singurul lor scop este acela de a releva importanţa detaliilor tematice, putând fi folosite într-un număr restrâns, neavând însă nici o importanţă filatelică. Astfel atunci când se punctează raritatea, aceste exponate nu vor fi punctate pozitiv.

Această declaraţie se bazează pe principiul că aceste piese aflate la limita filateliei poştale nu pot fi comparate cu piesele care aparţin „centrului“ filateliei care constau în materiale ce sunt listate în GREV. Materialul „borderline“ este recunoscut de foarte puţini colecţionari specializaţi, existând un numar mic de copii cunoscute; din acest motiv nu pot fi punctate pe aceeaşi scală ca cele acceptate în totalitate.

Doar ultima categorie câştigă importanţă şi poate fi luată în considerare atunci când se judecă raritatea. Oricum există înca mari diferenţe în cadrul categoriei: „Importanţa“ variază de la foarte mare (timbrele clasice şi piesele de istorie poştală au o mare iîsemnătate) la moderat şi apoi la o importanţă foarte scăzută. Împortanţa este dată de numărul pieselor existente pe piaţă şi greutatea de achiziţionare a acestora.

Colecţionarii ar trebui să fie conştienţi de diferitele nivele de importanţă pentru a fi capabili de a prezenta în exponate, într-o proporţie mai mare, piese de o importanţă reală. Următoarele 2 liste reprezintă exemple de categorii ale materialului filatelic care sunt foarte populare în cadrul filateliei tematice.

Exemplul nr. 1: probe şi eseuri

statut mondial : eseuri şi probe pentru majoriatatea exponatelor clasice

importanţă majoră: desene şi eseuri acceptate,

probe pentru controlul procesului de tiparire, timbre neemise

importanţă moderată: desene neacceptate ale timbrelor, probe de culoare (ce fac parte din procesul de fabricare a timbrului), foi de prezentare şi cărţi poştale pentru a cere o aprobare finală

importanţă minoră: desene preliminare ale desenelor acceptate, emisiuni de prezentare (ca probe de culoare ale artistului, probe de lux), probe de culoare pentru filatelişti, separări de culoare realizate prin metode moderne

fără importanţă: desene preliminare ale modelelor ce au fost respinse, timbre nedantelate provenind din regiuni Franceze, specimene ale timbrelor moderne, material fotografic de arhivă

Materialele din ultimele două categorii nu vor îmbunătăţi substanţial calitatea filatelică a exponatului.

Exemplul nr. 2: obliterări la modă în SUA

statut mondial : cele mai la modă teme ale secolului al-XIX-lea care apar pe scrisori, folosite în

concordanţă cu regulile poştale

importanţă majoră: cele mai la modă teme ale secolului al-XIX-lea care apar pe timbru,

cele mai la modă teme ale secolului al-XIX-lea cu un desen de o importanţă mai scăzută

scrisori recomandate dintre anii 1927-1930, folosite îin concordanţă cu regulile poştale (ştampila de dată este aplicată doar pe verso)

importanţă moderată: cele mai la modă teme ale secolului al-XIX-lea cu un desen de o importanţă mai scazută

scrisori recomandate dintre anii 1931-1934 (nu se mai impuneau anumite reguli ce trebuiau respectate- fără reguli)

importanţă minoră: întreguri din perioada 1927 – 1934 (aflate în utilizare poştală, dar nu în concordanţă cu

regulile poştale)

fără importanţă: oblitetări comemorative din perioada 1935 – 1950, având în plus o ştampilă poştală de zi (poştal, dar absolut incorect utilizată)

Din nou, piesele din ultimele două categorii nu vor îmbunătîţi calitatea filatelică a exponatului. Expunerea unor astfel de obliterări comemorative demonstrează lipsa unor cunoştinţe filatelice adecvate.

Nota Comisiei de Filatelie Tematică a FFR. Traducerea în limba română din limba engleză a comunicării „Aspects of the evaluation of thematic exhibits” s-a făcut prin grija comisiei, după ce în prealabil Dl. Giancarlo MOROLLI şi-a dat acordul în vederea traducerii şi publicării în revista Filatelia.